La povești cu ștampila Colopina

red122953_redBună dimineața tuturor! Numele meu este Colopina, din neamul Colop și sunt cea mai iubită ștampilă din această grădiniță. Este ora 7.00 și chiar dacă soarele încă se mai ascunde printre nori, sunt convinsă că va fi o zi minunată.

Abia aștept să fiu folosită! Chiar dacă îi tot aud pe uriașii acestei lumi, numiți prin popor și oameni, cum se plâng că s-au săturat să fie folosiți de semenii lor, eu, una, ador să fiu folosită! Ce-o fi așa rău în asta n-am să înțeleg vreodată… chiar dacă mi se termină tușul de la cât mă folosesc copiii, tot îmi place. Și știți de ce? Pentru că, apoi, vine clipa când oamenii mă re-tușează și eu râd și râd și râd… căci mă gâdilă de mor!

Dar acum vă rog să mă scuzați, trebuie să vorbesc un pic mai încet, căci văd un prichindel cum pășește timid în clasă și l-ar speria să-mi audă glasul. O altă dilemă de-a mea: de unde fobia asta a oamenilor pentru ștampilele vorbitoare? În fine… să vedem ce face micuțul!

Își ridică pantalonii. Bun, căci îi cam ieșea maioul pe dinafară. Pfff, hai, piciule, uită-te în jos! Ai pantofiorii puși invers. Ai grijă să nu te împiedici! Nu îți băga degețelul în nas, nu e frumos și-n plus, poți să-ți transformi nasul într-un ștampilo-cartof. 

Da, ce credeați că nouă nu ne plac cartofii prăjiți? Chiar avem și noi Masterstampchef. Eu și datiera de la secretariat ne întrecem în fiecare noapte în materie de gastronomie. După ce oamenii părăsesc incinta, ne relaxăm și noi la un pahar de tuș, râdem de radiere și de creioanele care au rămas fără vârf, de stimata pensulă, care în fiecare seară are altă culoare la păr și de cum se plânge foarfecele căci îl doare tăișul.

Hihi, au intrat mai mulți copii în clasă. Mă-ntreb care va fi primul care-și va dori să ștampileze o foaie pentru „mami”. Să fie fetița cu două codițe și rochiță cu buline sau băiețelul cu tricou galben, pe care toată lumea îl strigă „pișcoțel”? Tare norocoase trebuie să fie mămicile lor! În fiecare zi primesc câte o foaie cu un desen și cu pupici de la mine pe margine.

screenshot2016-10-1718-11-15Da, da, știu că toată lumea se laudă că ștampilează foile cu mine. Dar eu de fapt las câte un pupic pe fiecare foaie de care mă apropie copiii. Las câte un strop de dragoste roșie, sub formă de cățeluș. Dar nu orice fel de cățeluș, ci unul pasionat de lectură. Îmi doresc, astfel, să îi îndrum pe oamenii în miniatură spre lumea fascinantă a cărților, spre povești, spre imaginație, spre creativitate. Căci eu cred că fiecare om are un fir de creativitate în el, care trebuie descoperit și udat la rădăcini.

Super! Se apropie fetița cu codițe de mine. M-a luat în mânuța ei firavă și se uită zâmbind la capacul meu. Așa, draguță ființă, ai reușit să-mi dai capacul jos. Mai iau și eu o gură de aer… dar sper să nu mă lase deschisă, cum a făcut-o băiețelul de anul trecut, de mi s-a uscat tot tușul și mi-au apărut primele riduri. Ah, cât am suferit atunci! Dar nu l-am condamnat. Venise mămica lui să-l ia acasă și era atât de entuziasmat încât m-a lăsat pe masă și a fugit în brațele ei.

Vrea să-i dau un pupic pe mână. Ok, se poate, că nu e imposibil de șters tușul meu de pe catifelata lor piele. Numai să nu mă bage în gură. Sunt eu curată și îngrijită, dar nu comestibilă. Sper că i-a explicat asta doamna educatoare.

Îmi aduc aminte de educatoarea mea, de la grădinița ștampilelor. Eram cea mai mică din grupă și cea mai plângăcioasă. Nu era nevoie de vreo catastrofă ca să mă supăr și să încep să dau tuș la șoricei. Dar am amintiri frumoase din perioada aceea: mai ales cât m-am bucurat când, după luni întregi în care nu-mi ieșea tot conturul pe foaia albă, am reușit să formez un cerc perfect. Am țopăit, am chicotit și m-am emoționat atât de tare încât iar a început să-mi curgă tușul și am pătat conturul dar nu mi-a mai păsat… din clipa aceea, puteam să iau parte la Festivitatea de Absolvire a Ștampilelor Colop. 

Ce paranghelie a mai ieșit și atunci… toate ștampilele erau acolo: Printer Line (gama completă de ștampile autotușante), Heavy Duty (dispozitivele de marcare cele mai fiabile), Ștampilele Ecologice, atât Green Line cât și Liquid Wood, ștampilele Microban ( cu protecție antibacteriană), ștampilele Flash (destinate imprimărilor foarte mari)… ce mai tura-vura, toată ștampilimea bună era acolo! Iar eu am ales cea mai bună specializare și anume „Personalizarea”.

Ah, m-am luat cu poveștile și amintirile și uite cum a trecut ștampilo-timpul… am ajuns înapoi în tăviță, pe al doilea raft iar prichindeii au plecat să ia masa de prânz. Cam asta a fost treaba mea pe ziua de azi.

Nu e atât de greu să fii ștampilă Colop personalizată pentru copii, mai ales când vezi bucuria din ochii micuților atunci când te folosesc. 

colop4-300x300

Ah, ce toantă sunt! Aproape că uitam să vă spun câteva cuvinte despre mama mea. Le-am tot lăudat mămicile copiilor și am omis să vă povestesc despre cea mai colorată mamă din lume: Compania Colop – Marking Solutions. Atât eu, cât și suratele și frații mei suntem fabricați în Uniunea Europeană. Eu, una, am fost concepută în Austria și tare mândră sunt! Mama Colop are grijă de toți clienții ei, asigurându-le cea mai diversificată gamă de ștampile și soluții de marcare individuale.

Așa că dacă vreți cumva să-mi mulțumiți pentru serviciile mele de înveselire și motivare, mai întâi ar trebui să-i mulțumiți scumpei mele mame: Compania Colop – Marking Solutions!

colop

V-am zis eu că ștampilo-timpul trece repede… a apus soarele iar becurile au fost stinse în sala de clasă. E cazul să-mi iau paharul de tuș și să mă duc la datieră. Sigur mă așteaptă cu noi bârfe din lumea secretariatului.

V-am pupat!

Ștampila Colopina

Acest text a fost scris pentru proba 5 a concursului Superblog, sponsorizată de Colop România.

One thought on “La povești cu ștampila Colopina

  1. Pingback: SuperBlog | Proba 5. O zi din viața unei ștampile

Leave a Reply