Simplu

13177122_10154186104823988_2644477362122490196_n

Îl iubesc. L-am iubit dintotdeauna. Uneori a știut, alteori a uitat.

Îmi doresc să-i reamintesc.

Luni îl iubesc pentru că e mofturos. Pentru că alarma îi sună prea devreme dar nu uită să îmi dea un mesaj cu „bună dimineața!”.

Marți îl iubesc pentru că e afectuos. Pentru că ne întâlnim în fața blocului său, după ce plec de la muncă și mă îmbrățișează strâns, de parcă și-ar dori să îmi sugrume toate grijile.

Miercuri îl iubesc pentru că e haios. Pentru că își ia zâmbetul de pe chip și mi-l conturează mie pe buze.

Joi îl iubesc pentru că e inspirat. Pentru că ia chitara în mână și se așează pe pat lângă mine și-mi readuce pofta de viață, doar prin câteva acorduri.

Vineri îl iubesc pentru că e alintat. Pentru că se cuibărește în brațele mele și adoarme sub mângâierea mea, fericit și împlinit.

Sâmbătă îl iubesc pentru că e copilăros. Pentru că mă ia de mână și mă învârte în mijlocul străzii, fără să țină cont de privirile curioase ale celor din jur.

Duminică îl iubesc pentru că e EL. Pentru că m-a iubit indiferent de circumstanțe și pentru că mă acceptă în felul său, în fiecare zi, indiferent de starea mea de spirit.

Îl iubesc în fiecare zi, indiferent de stările prin care trec, indiferent de stările prin care trece. Îi iubesc pistruii, buzele și felul în care se încruntă atunci când nu își găsește cuvintele. Îi iubesc mâinile, umerii și felul în care lasă capul pe spate atunci când emoțiile îl acaparează. Îi iubesc fiecare grimasă și fiecare gest. Îi iubesc fiecare talent și fiecare pasiune.

Îl iubesc atunci când nu este lângă mine, când mi se strecoară printre gânduri și rămâne acolo minute întregi, acaparându-mi atenția de parcă s-ar afla în fața mea.

Îl iubesc atunci când e supărat.

Îl iubesc atunci când e alintat.

Îl iubesc atunci când e bun.

Și-l iubesc atunci când e rău.

***

Sunt cuvinte simple așa cum e și relația noastră. Sunt cuvinte din suflet.

Fără erată, fără note de subsol.

Simplu: îl iubesc!

 

Leave a Reply